Hribul portocaliu

Descriere

Leccinum aurantiacum, cunoscut popular sub numele de Hribul portocaliu sau Pitarca roșie, este o ciupercă micorizică, foarte apreciată pentru calitățile sale culinare. Se caracterizează printr-o pălărie de culoare roșu-portocalie vibrantă și un picior acoperit cu scuame aspre, de culoare albă, care devin maronii odată cu vârsta. Carnea sa albă se decolorează la tăiere, trecând prin nuanțe de roz, violet-gri și, în final, negru. Este o specie comună în pădurile de foioase, în special sub plopi tremurători (Populus tremula) și, mai rar, sub alți arbori din genul Populus sau Betula.

Cum să identificați

Pălărie

Pălăria are un diametru de 5-20 cm (ocazional până la 30 cm), este cărnoasă, inițial emisferică, apoi convexă și, în cele din urmă, aproape plată. Culoarea variază de la roșu-portocaliu intens la roșu-cărămiziu, uneori cu nuanțe mai deschise spre margine. Suprafața este uscată, fin catifelată sau netedă, adesea cu o cuticulă care depășește ușor marginea pălăriei. Nu este lipicioasă, chiar și pe vreme umedă.

Lamele

Nu are lamele (gills), ci tuburi și pori. Tuburile sunt lungi, libere sau adnate, de culoare albicioasă la tinerețe, devenind gălbui-măslinii la maturitate. Porii sunt mici, rotunzi, de aceeași culoare cu tuburile, și se decolorează la atingere, devenind maronii.

Picior

Piciorul are o înălțime de 8-20 cm și un diametru de 2-5 cm, este cilindric sau ușor îngroșat spre bază, plin, fibros. Culoarea de fond este albicioasă, acoperită cu scuame aspre, proeminente, care sunt inițial albe, apoi devin roșu-maronii, maro-închise sau chiar negricioase odată cu vârsta. Baza piciorului poate avea nuanțe albăstrui-verzui la tăiere.

Carne

Carnea este albă, fermă la exemplarele tinere și moale la cele mature. La tăiere sau la contactul cu aerul, își schimbă culoarea, devenind inițial roz-violacee, apoi gri-violet și, în cele din urmă, negricioasă. Această reacție de oxidare este un caracter distinctiv. Gustul este blând, plăcut, iar mirosul este slab, fungic.

Corp fructifer

Corpul fructifer este robust, cu o pălărie emisferică la tinerețe, devenind convexă și apoi aproape plată la maturitate. Piciorul este cilindric sau ușor îngroșat la bază, acoperit cu scuame caracteristice.

Habitat

Crește micorizic, în special în asociere cu plopul tremurător (Populus tremula), dar poate fi găsit și sub alți plopi (Populus spp.) sau mesteacăn (Betula spp.). Preferă solurile nisipoase sau argiloase, în păduri de foioase sau mixte, la marginea pădurilor, în luminișuri sau pe marginea drumurilor forestiere.

Fapte cheie

• Suprafața pălăriei: Uscată, fin catifelată sau netedă
• Forma de creștere: Solitar sau în grupuri mici
• Amprenta sporilor: Maroniu-măsliniu
• Culoarea corpului: Pălărie roșu-portocalie, picior alb cu scuame maronii
• Miros: Slab, plăcut, fungic
• Schimbarea culorii la tăiere: Albă, devine roz-violacee, apoi gri-violet și negricioasă
• Înălțime: 8-20 cm
• Diametrul pălăriei: 5-20 cm
• Mod de nutriție: Micorizic

Verificare rapidă

• Miros: Plăcut, slab fungic
• Fructificare: Vara-Toamna
• Substrat: Sol, în asociere micorizică cu plopi și mesteceni

Unde să găsiți

Sfaturi pentru găsire

Specii similare

Clasificarea științifică

Încrengătura

Basidiomycota

Clasa

Agaricomycetes

Ordinul

Boletales

Familia

Boletaceae

Genul

Leccinum

Informații de depozitare

• Temperatura maximă: 4°C
• Durata de congelare: 6-12 luni
• Temperatura minimă: 0°C
• Refrigerare: 3-5 zile

Cum să curățați

Curățați ciupercile imediat după cules, îndepărtând pământul, frunzele și insectele cu o perie moale sau o cârpă umedă. Nu le spălați sub jet de apă, deoarece absorb rapid lichidul și își pierd din aromă și textură. Tăiați baza piciorului, care poate fi fibroasă și lemnoasă la exemplarele mai vechi.

Explorează Hribul portocaliu